vineri, 28 septembrie 2012

Primele impresii din Franța


După cum știți dacă mi-ați citit postările din ultima vreme, m-am mutat în Franța împreună cu logodnicul meu pentru a ne continua studiile aici - basically pentru a încerca să ne facem o viață aici. Sunt enooorm de multe de spus, nu știu dacă voi reuși să fiu foarte clară, căci deocamdată e totul foarte nou și pentru mine. Cu toate astea, parcă mi-ar plăcea să rețin traseul acesta al acomodării în Franța, așa că o să încerc să scriu cât de cât des, pentru a urmări cum evoluează aventura. Nu intenționez totuși să vă plictisesc, o să menționez cât de multe chestii beauty related apuc. 

Îmi place aici. E drept că mi-e dor de membrii familiei rămași în țară și de prieteni, dar în rest m-aș putea obișnui destul de bine trăind aici o perioadă luuungă. În orice caz, îmi doresc să fac tot ce pot pentru a mă acomoda și a mă integra. Sunt conștientă de statutul de străină pe care îl am, dar prefer să fac din asta un avantaj - perspectivă mai amplă etc. și nu să mă gândesc prea mult la faptul că nu voi fi acceptată or smt. Ok, uneori mai sunt homesick - a trecut o lună și un pic, cred că e normal - și probabil că voi mai fi, dar faptul că îl am pe iubitul meu alături mă ajută enorm. Plus că mama și soțul ei ne-au ghidat o grămadă pe aici. 
Important e să îți dorești, căci sistemul e coerent și te ajută enorm. Regulile jocului sunt foarte clare, dacă le respecți vei fi nu doar respectat, dar și liniștit și acceptat. Dar nu vreau să vorbesc acum despre asigurările de sănătate, de cele sociale, de măsurile și ideile logice ale unui sistem care funcționează. Noutatea lor derivă din faptul că sunt implementate la tot pasul, nu că există, pentru că mi se pare normal și de bun-simț să existe. 

Parcă am zis că nu vă plictisesc și am cam început. Să revin. Țara și cultura sunt foarte frumoase, bogate în sensul cultural și al dezvoltării sociale. O viață liniștită - asta descrie stilul franțuzesc până acum în mintea mea. Să nu lucreze aproape nicio bancă lunea și majoritatea instituțiilor publice (și nu numai) miercurea e uimitor, să ai o pauză la prânz de două ore în care să poți să mănânci relaxat, să ți se zâmbească amabil la (aproape) fiecare pas, să ți se explice procedurile cu răbdare, fără impolitețea atât de des întâlnită în rândul personalului din instituțiile publice românești e minunat. Da, veți spune, e mai ușor poate să fii așa când nu ai atât de multe griji și presiuni și incertitudini și când statul chiar îți oferă ceva pentru ceea ce îți cere prin taxe și impozite. Iarăși am deviat, nu-i așa? 

Să ți se dea chitanță când plătești chiria, să ai mochetă pe casa scării, să fie curentul mai ieftin după miezul nopții până în zori, să fie mâncarea și hainele accesibile, serviciile de transport public impecabil gândite, să ai posibilități multiple privind formarea profesională - nu eterna idee că trebuie neapărat să faci o facultate, să existe un salariu minim din care poți trăi ok (bine, fără răsfățuri, știți la ce mă refer), să se recicleze cu atât de multă conștiinciozitate, să nu se facă risipă, să se tundă peluzele și tufișurile atât de ordonat, să nu fie câini pe stradă, să ți se facă rapid contract la internet, telefon fix, electricitate și toate pe numele tău - tu fiind doar un locatar-chiriaș, să ai autostrăzi la orice ieșire din oraș sau din sat aproape, să fii lăsat să treci când ai roșu la semafor, să te plimbi prin parcuri impecabile, să ai acces rapid la servicii publice - cam orice poți rezolva online, să ai atât de multe obiective turistice conservate, respectate și protejate pentru a te bucura de ele, să înveți că viața nu e o goană către cumpărături la 9 seara, că există un timp pentru toate și că e atât de important să ne relaxăm - iar astea îmi vin doar acum în minte. 

Nu sunt nici ipocrită, nici oarbă privind elementele negative - ele există, dar se lucrează pentru estomparea lor și în cazul majorității lor e o chestiune de perspectivă. Da, mi-e dor de unele lucruri din România, dar nu cred că atât de mult încât să nu încerc să fructific această oportunitate pentru a vedea ce obțin din ea. Din categoria - nici nu îmi plac, nici nu-mi displac - sunt câteva lucruri care mă șochează, dar este cu siguranță pentru că sunt obișnuită cu alte lucruri. Printre ele este faptul că oamenii merg atât de relaxați prin ploaie - locuiesc în capitala regiunii Bretagne, în Rennes - al 10-lea oraș ca mărime al Franței - unde plouă foarte des. E unul dintre lucrurile cu care nu m-am obișnuit încă. Astăzi am ieșit să cumpăr ceva și era atât de soare, aveam ochelarii și mă gândeam să îmi dau jacheta jos - până în capătul străzii a început să plouă torențial și s-a oprit fix când să intru la metrou - adică în maxim 10 minute. Da, e foarte schimbătoare, dar e stabilă ca temperaturi, nu există diferențele de la noi: 40 vara și minus 20 iarna. Iar oamenii de aici merg prin ploaia torențială și rece, relaxați, în sandale, fără umbrele cei mai mulți. 

Din categoria beauty related, mă surprind plăcut unele lucruri, iar altele mă enervează pe alocuri. Obsesia națională pentru bio, uleiuri esențiale, dermatocosmetice și lipsa aproape completă a culturii sunscreen mă înnebunesc. Bio e ok pe alocuri, mai ales la mâncare și chiar și la unele cosmetice - care sunt extrem de accesibile contrar a ideii ca bio poate însemna scump, dar nebunia cu uleiurile esențiale mă termină.  Au raioane întregi peste tot cu ele. Sau - văd zilnic în metrou sau pe stradă tipe atât de nearanjate, de nepensate,  unele chiar mirosind a transpirație sau pe altele aranjate, machiate, dar cu oja sărită de vreo două săptămâni - eu mi-aș roade oja de pe unghii decât să ies așa - bănuiesc că dizolvantul e out of question dacă au unghiile așa. Dar poate sunt eu cârcotașă - să fie astea lucrurile rele.

Că bune avem...chiar azi m-am întors acasă cu două sticle enorme de loțiune micelară Bioderma Crealine - Sensibio H2O. Un litru în total la 16 euro. Un preț foarte bun zic eu. Și am pus deja ochii pe niște minunate lip stainuri Just Bitten de la Revlon pe care le-am ochit stând la coadă să plătesc micelara în farmacie. Era 8 euro bucata. Ah, și îmi place că în unele supermarketuri precum Auchan etc. au raioane de farmacie la un loc cu raioanele de cosmetice normale, se dublează zona de căutări. Sinceră să fie, nu am apucat să merg prin foarte multe zone comerciale, voi recupera pe parcurs. Până una alta, m-aș opri. Sper că nu v-am plictisit - prea tare. 

Să mai scriu sau nu despre Franța? Luați în seamă faptul că acestă postare a fost scrisă în miez de noapte și este extrem de posibil să fi fost incoerentă.

totuși, până data viitoare,
pupici,
Milena

28 comentarii:

Simona Tucu spunea...

Sa mai scrii, sa mai scrii...crede-ma, pe parcursul lecturii m-am desprins total de locatia unde sunt acum (la serviciu) si am incercat sa-mi imaginez o viata aproape utopica dupa cum ai descris-o tu, zic utopica deoarece traind atata timp intr-un sistem defect, conceptul de normalitatea pentru mine si-a schimabt polaritatea cumva si ceea ce descrii tu acolo pare desprins din povesti...
Te felicit, va felicit mai corect spus, pentru curajul a iesi din zona de confort si a incerca altceva... :)
Bafta iti doresc, sa ai parte numai de lucruri bune si te mai asteptam cu o continuare...un fel de jurnal, nu?
Pupici!

Dorina spunea...

Da, eu vreau sa mai scrii, mi-a placut foarte mullt postarea asta :)
Mai invatam si noi cate ceva.

AlinaGav. spunea...

Mi-a placut sa citesc impresiile despre noua ta viata. Eu te felicit pentru curajul pe care l-ai avut si iti doresc mult mult noroc. De abia astept urmatoarele postari din seria asta.

Larisa spunea...

Cu timpul o sa-i vezi si partile rele :)) Glumesc, fireste, este incomparabil cu Romania. Cum am zis si eu pe blog de mai multe ori, prefer sa accept partile rele pe care le are Franta si care sunt pe alocuri nesemnificative, decat partile rele ale Romaniei care, in mare parte, sunt strigatoare la cer. Oricum, sunt de acord cu cele scrise de tine. Daca stai sa te gandesti, tot ce se intampla aici, este normalul firescul lucrurilor. Asa ar trebui sa fie si in tara, dar incep sa cred ca pana acolo va fi cale lunga. Bafta multa in continuare!

miki spunea...

Foarte interesant! Sa mai scrii!

Camelia spunea...

oh god, as ucide sa am access la chestiile de la revlon de acolo, la just bitten si lip butters :D

coco spunea...

succes in noua viata :)...normal ca trebuie sa scrii ...

Coconut spunea...

Mi-a placut postarea, un jurnal de imigrant foarte util. Nu am fost in Franta, dar traiam cu impresia ca frantuzoaicele sunt foarte aranjate si stylish.
Am o rugaminte - oare ai putea afla cat costa Differin-ul in Franta si daca se elibereaza in baza unei retete scrise de un medic din Romania? In Germania spre exemplu am cumparat cateva medicamente care nu se gasesc la noi in felul acesta, nu stiu insa daca se aplica si la francezi, si am o prietena care pleaca in curand la Paris, daca s-ar putea as ruga-o sa-mi ia (mi-am cumparat Retin-A de 2 luni si mi-e frica sa-l aplic la cate povesti groaznice am citit). Ms.

Allesandra spunea...

Foarte draguta postarea ta !O astept si pe urmatoare cu nerabdare !

Dara DarLyst http://darlyst.wordpress.com/ spunea...

Da, da mai scrie, eu sunt tare curioasa sa citesc cum este pe acolo. Te pup.

Milena spunea...

@Simona: sa stii ca nu e nimic utopic in ce am scris, e foarte real. multumim pentru cuvintele frumoase. pupici back!

Milena spunea...

@Dorina: multumesc, o sa mai scriu!

Milena spunea...

@AlinaGav: multumesc, esti draguta. o sa incerc sa scriu cat mai des.

Milena spunea...

@Larisa: ai dreptate:D. multumesc si bafta si tie!

Milena spunea...

@miki: multumesc!

Milena spunea...

@Camelia: sa ma sperii sau nu? glumesc, poate iti aduc ceva cand vin in Ro. desigur, daca ai rabdare, caci nu va fi prea curand.

Milena spunea...

@coco: multumesc mult!

Milena spunea...

@Coconut: te anunt cat de repede aflu, zilele astea am un program cam aglomerat la facultate. Pana cand ai avea nevoie de informatie? pupici

Milena spunea...

@Allesandra: multumesc mult!

Milena spunea...

@Dara DarLyst: multumesc, sigur voi mai scrie! sunteti niste dragute!

Adiana spunea...

i want mooooooreeeee!! :) foarte fain scris.

ABeautyTale spunea...

Te invidiez foarte tare! Mult succes in noua viata si sa ne mai povestesti. Si poze!!! :D
Pups

Milena spunea...

@Adiana: multumesc! pupici

Milena spunea...

@ABeautyTale: multumesc mult! o sa incerc sa pun si poze, desi sunt sort of antitalent. pup back:)

Unknown spunea...

aaaaaaah la vie en France :x te invidiez, eu sunt o romantica incurabila si ce loc e mai romantic decat Parisul? :X iti urez mult noroc

Milena spunea...

@Alexandra Rotaru: multumesc!

Diana spunea...

Buna Milena! Ti-am descoperit blogul recent tot cautand info. despre produsele PC .:)

Imi place cum scrii si te rog mult si eu sa mai faci postari precum cea de mai sus.
E o placere sa le citim, dar si o curiozitate pentru cele dintre noi care nu au ajuns in Franta.

Pot sa intreb ce studienzi in Franta si daca iti place sistemul lor de invatamant? dar cursurile, iti plac ca format si continut? simti ca te ajuta? sunt practice sau si acolo este multa teorie?

Merci.
Mult succes in continuare!

Milena spunea...

Buna, Diana! Multumesc pentru mesaj. O sa incerc sa mai scriu despre cum e aici, uneori insa mi-e greu sa structurez informatia si as vrea sa fie macar putin relevanta. Acum ca ai adus vorba, o sa fac la un moment dat un articol despre cum e aici la facultate, dar mai am nevoie de timp, sunt aici de doua 2 luni jumatate, iar cursurile au inceput doar de 6 saptamani.
Si ca sa iti raspund si la intrebare: eu studiez Information-Communication, sunt in anul I de Master - M1. Sistemul lor de invatamant este foarte foarte complex dupa parerea mea, sunt enorm de multe posibilitati dincolo de eterna formula licenta/master/doctorat. La inceputul anului ne-am ales cursurile - am avut unul singur obligatoriu, restul le-am ales. A fost cam ciudat ca le-am ales asa brusc, doar dupa nume practic, fara sa stiu ce se face la fiecare. Simt ca ma ajuta pana acum, dar asta probabil si pentru ca fiind straina unele lucruri nu le stiu de la sine. Cred ca daca eram frantuzoaica nu eram asa de multumita. E putin haotica organizarea, nu ni se spune mare chestie despre evaluare, am 12 cursuri in total - mi se pare mult fata de Ro. E multa teorie, dar avem si foarte multe exemple concrete - aici functioneaza si altfel lumea efectiv, adica e mai usor sa dai exemple clare. Sper ca te-am ajutat. Daca vrei, scrie-mi un email si iti raspund mai pe larg.
Multumesc si te mai astept pe aici!

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...